Dinti de lapte
Pedodonția este specialitatea medicală care se ocupă de studierea patologiei dinților de lapte și a țesutului de susținere-parodonțiul. Conceptul de dinti de lapte vine din cauza culorii mai deschise decat a dintilor definitivi.
Dinții de lapte erup în cavitatea bucală cu o viteză de aproximativ un milimetru timp de 3 luni până când ajung la un plan- planul de oculzie. Poziția finală a dinților este dată de mai mulți fatori printre care mușchii limbii, obrajilor, poziția pe care o au dinții vecini. In momentul în care dintele a ajuns să fie complet erupt, de obicei rădăcină este gata formată.
Dinții de lapte se formează în mare măsură în osul maxilar atunci când copilul este în burta mamei. De aici ordinea dinților de lapte atunci când vor erupe nu este supusă prea mult factorilor externi.
Ordinea dinților de lapte este următoarea:
Primii dinți de lapte care erup sunt incisivii centrali -> incisivii laterali -> molarul unu -> caninii -> molarii doi. Cel mai frecvent erup întăi dinții de la arcada de jos (arcada mandibulară) apoi cei de la arcada de sus. Un articol interesant gasiti aici https://www.cdt-babes.ro/articole/dintii-de-lapte.php
Și aici să explicam ce înseamnă. In jurul vârstei de 6 luni încep să erupă primii dinti de lapte incisivii. Intăi vor erupe incisivii inferiori (mandibuari) apoi incisivii de la arcada maxilară, această regulă repetându-se la toți dinții.
Acum vine întrebarea: Cați dinti de lapte avem?
Copilul are 20 de dinti de lapte:
- 4 incisivi centrali- 2 incisivi centrali superiori, 2 incisivi centrali inferiori;
- 4 incisivi laterali- 2 incisivi laterali superiori, 2 inferiori;
- 4 canini- 2 la maxilar, 2 la mandibulă;
- 8 molari- 4 molari inferiori, 4 molari superiori.
Pentru ordinea de erupție a dinților de lapte în general avem următoarea regulă: se admite că fiecare grup (prin grup înțelegem grupul incisivilor centrali, grup ce conține 4 dinți: 2 incisivi centrali superiori, 2 incisivi centrali inferiori, grupul incisivilor laterali, grupul caninilor, grupul molarilor 1 și grupul molarilor 2) erupe astfel:
- incisivii apar între 6 și 12 luni;
- primii molari apar între 12 și 18 luni;
- caninii erup între 18 și 24 de luni;
- molarii 2 erup între 24 și 32 de luni;
Bineînțeles, dinții mandibulari (cei de jos) primii, apoi cei de la maxilar.
Nu există diferențe mari între secvența de erupție la fete și a cea de la băieți.
Dinții de lapte de la mandibulă, cei inferiori, erup cam cu 1-2 luni mai repede decât cei superiori.
Tot ce am descris mai sus este considerată erupția normală a dinților. Există cazuri și când erupția nu respectă intervalele descrise mai sus și atunci putem vorbi de mai multe situații:
1. Erupție prematură
2. Erupție precoce
3. Erupție târzie.
Au dintii de lapte mai multe radacini?
Da, dinții de lapte au rădăcini și așa cum am scris și mai sus, rădăcinile împreună cu coroana dentară încep formarea încă din viața intrauterină. Ele se dezvoltă până când dintele își termină perioada de erupție. Rădăcinile dinților de lapte sunt lungi și subțiri. La molari rădăcinile sunt mai divergente (mai evazate, mai distanțate) decât la dinții definitivi. Această formă este dată tocmai pentru a da voie mugurelui dentar definitiv să se dezvolte, să crească și să resoarbă rădăcina uniform. Camera pulpară (locul unde se află pulpa dentară, ”nervul”) este voluminoasă, mai voluminoasă procentual decât a dinților permanenți tineri, adică o carie pe dinții temporari va ajunge mult mai repede să afectecteze pulpa dentară decât în cazul dinților definitivi.
Procesul de îndepărtare al dintelui de lapte din gura începe cu aproximativ 3 ani înainte de a da semne că se mișcă, prin faptul că dintele definitiv începe procesul de erupție și în urma acestui proces de erupție începe să resoarbă rădăcinile dinților temporari – proces denumit rizaliză – în această perioadă dintele devine instabil și mult mai susceptibil la agenții patogeni.
Agentul patogen principal al dinților temporari și cel mai important este caria dentară.
Caria dentară este un proces de durată, cronic, care are mai multe cauze, printre care bineînțeles și factorul genetic.
Caria dentară este o boală de natură infecțioasă, provocată de bacterii, ce are ca rezultat demineralizarea dinților, urmată de distrugerea ulterioară a acestora.
Caria la dinti de lapte
Oamenii vin în cabinet și întreabă de ce s-au măcinat dinții de lapte? Măcinarea dinților de lapte nu este tocmai un termen greșit folosit, pentru că dacă de uităm în dex https://dexonline.ro/definiție/măcina la acest cuvânt, una din explicații este – a preface în pulbere sau fragmente mărunte – ceea ce de fapt se întâmplă cu dinții supuși factorilor patologici.Chiar dacă la naștere, cavitatea bucală este sterilă, adică nu are nicio bacterie, prin procesul de contaminare pasivă de la mamă, alimente, lapte și apă, cavitatea bucală începe să fie colonizată de mai multe tipuri de bacterii care trăiesc într-un anumit echilibru. Atunci când apare un dezechilibru între aceste bacterii apare caria dentară. Bacteriile, ca orice organism viu, au nevoie de substrat nutritiv (hrana) pentru a putea supraviețui și mai ales pentru a se putea dezvolta. Totalitatea bacteriilor de pe dinți se numește placa bacteriană.
Cât de agresivă este pentru dinte (adică cât de repede poate da naștere la carii dentare): depinde de numărul lor, de cantitatea de substrat nutritiv (mâncare) și de timpul pe care îl au bacteriile pe dinți pentru a se dezvolta.
Produșii de degradare ai bacteriilor, adică ce rămâne în urma metabolizării mâncării, sunt acizi. Acidul demineralizează dintele și în urma unui timp îndelungat al acestei demineralizări apare caria dentară.
De aceea, este foarte important să ne spălam pe dinți astfel în urma periajului și a folosirii atei dentare să îndepărtam substratul nutritiv al bacteriilor – principal este reprezentat de zahăr – și să stricăm matricea de organizare a acestor bacterii. Cu alte cuvinte să stricăm modul în care acestea se organizează pentru a supraviețui și a se înmulți.
Diagnosticul leziunilor carioase la dinti de lapte
Diagnosticarea leziunii carioase pe fetele dinților care se văd este destul de ușoară prin faptul că la o privire mai atentă ea apare ca o pată alb cretoasă, o pată albă care nu mai are strălucirea dintelui ci are un aspect mat. Această examinare se face după ce dintele este în prealabil spălat și uscat. Pentru zonele unde nu se poate vedea cu ochiul liber acest lucru există alte metode de diagnosticare ca radiografia bite-wing, transiluminarea cu fibre optice.
De aceea, este indicat consultul de specialitate al unui dentist-pentru preturi puteti accesa acest link https://alveolo.ro/preturi-alveolo/
Spălați pe dinți copii mici încă de la apariția primilor dinți pe arcadă (în gură) măcar o dată pe zi seara înainte de culcare. Folosiți paste de dinți destinate și conforme vârstei copilului!!!
